POEM: Cincizeci de mii ca Unul - poem in memoriam victimelor din clubul Colectiv

A fost unul ca toți și cincizeci de mii ca Unul.
Acel Unul de care citim în cărțile lui Platon.
A fost un glas în cor și niște voci ca una.
A fost parte a unui întreg.
Au fost căi de mijloc și intersecții.
Au fost drumuri pietruite către,-nalți pereți.
Au fost pași înceți și glasuri tari,
Au fost dorințe mari de-au răsunat.
S-au întors din morți, săracii,
Cei ce-n-tru-un club s-au dus,
Venit-au dară să scandeze,
La revoluția ce-au produs.
Singuri nu venit-au însă,
Cei 32 de îngeri morți.
Am venit cu ei cincizeci de mii
Și mâine seară fi-vom iară mulți.
Vom urla cu ale noastre voci.
Vom sufla din nou în vuvuzele
Pân’ ce şerpii fi-vor iară blânzi
Şi mulţi legaţi după bârne grele.
Nu ne vom opri aici,
50000 de lupi ce cânt’ la lună.
Puteam fi eu sau tu sau el sau ea
Au fost 32 de îngeri albi, în schimb.
‪#‎Colectiv‬

Protest București, România, 04 noiembrie 2015. Casa Poporului

Postări populare