"Maestrul şi Margareta" de Mihail Bulgakov.


       Dacă eşti un fan al cărţilor cu vrăjitoare, demoni şi toate cele, şi al romanului "Regina Margot" de Alexandre Dumas, atunci trebuie să citeşti neapărat "Maestrul şi Margareta", scrisă de Mihail Bulgakov. Scrierea romanului a început în 1928. Manuscrisul a fost ars în 1930, iar munca a fost reluată în 1931 şi s-a terminat în 1940, în acelaşi an cu moartea autorului.Poate că o să pui că "ce i-a luat atât?" şi o să-ţi dai seama că se merită să lucrezi timp de 10 ani la un roman şi să iasă perfecţiune după ce vei fi citit romanul.
       Nu ştiu de ce, dar dacă m-aţi pune să scriu un eseu pentru teza la română de luni, nu l-aş face, dar aş scrie într-una despre cărţile mele preferate.
       Acţiunea romanului se desfăşoară pe două planuri. Primul plan se desfăşoară în Moscova anilor 1930, care este vizitată de către Satana în forma Profesorului Woland, un misterios magician de origini incerte, care este însoţit de "trupa de şoc" compusă dintr-un "fost dirijor de cor", straniu îmbrăcat, valetul Koroviev (Fagot), un motan negru, gras, machiavelnic, vorbitor, biped şi iubitor de pistoale, numit Behemoth (care scris invers în rusă înseamnă "Motanul Încălţat"), un asasin colţos, Azazello (aluzie la demonul Azazel), Abadonna (Abadon în Biblie este regele lăcustelor şi al ciumei), şi vrăjitoarea Hella. Dezastrul stârnit de acest grup loveşte numai elitele literare, în frunte cu MASSOLIT (Asociaţia Scriitorilor din Moscova), care îşi are reşedinţa în casa Griboyedov, plină de corupţi şi nevestele lor, birocraţi şi profitori şi, mai ales, necredincioşi în domeniul spiritualităţii. 
       Prima secvenţă din carte prezintă o confruntare directă între capul încrezut al birocraţiei, Berlioz, şef al MASSOLIT, şi un străin gentleman care apără încrederea şi îşi arată puterile profetice (Woland). Berlioz nu crede în profeţia care spune că va muri decapitat de mâna unei femei în aceeaşi zi, urmând ca profeţia să se îndeplinăească în următoarele câteva pagini. Această împlinire a profeţiei este văzută de către un poet modern, tânăr şi entuziast, Ivan Nicolaevici Ponyrev, care şi stătuse la masă cu cei doi, şi care îşi scrie poemele sub numele de Bezdomnîi ("Hoinarul"). Tentativa lui inutilă de a captura "banda" şi să-i avertizeze pe ceilalţi de răutatea şi de natura lor misterioasă, îl va închide într-un spital de boli mintale. Aici îl cunoaşte pe Maestru, un autor amărât, a cărui refuzare de publicare a unui roman istoric despre Pilat din Pont şi Isus Hristos l-a adus într-o asemenea disperare că l-a făcut să ardă manuscrisul şi să întoarcă spatele lumii reale, dar şi iubitei sale, Margareta. Episoade importante în prima parte a romanului sunt spectacolul magic al Satanei la Teatrul Varietatea, unde sunt satirizate vanitatea, lăcomia şi credulitatea absolută a burgheziei, şi ocuparea apartamentului lui Berlioz de către Woland şi trupa sa. 
       Partea a doua o surprinde pe Margareta, iubita Maestrului, care refuză să se despartă de Maestru şi de munca sa. Ea este invitată la Marele Bal al Satanei (Walpurgis) de la miezul nopţii şi Satana (Woland) îi face o ofertă, pe care o acceptă, devenind vrăjitoare cu puteri supranaturale. Această noapte coincide Vinerii Negre (Crucificarea Mântuitorului).
        Al doilea plan se desfăşoară în Ierusalimul lui Pilat din Pont, descris de Woland în timp ce vorbea cu Berlioz şi este continuat în paginile romanului refuzat al Maestrului, care surprinde întâlnirea lui Pontius Pilat cu Ha-Nozri (Isus Nazarineanul).
       Al treilea plan este cel în care Margareta oferă o punte de legătură. Învăţând să zboare pe mătură, să-şi înfrâneze temperamentul, şi luându-o pe entuziasta cameristă Natasha cu ea, ea pătrunde goală într-o lume a nopţii, zboară peste marile întinderi de păduri li râuri ale Mamei Rusia, se îmbăiază şi de îndată curată se reîntoarce la Moscova pentru a fi gazda Marelui Bal al Satanei. Stând alături de el, ea le întâmpină pe celebrităţile întunecate ale istoriei de cum vin din poarta deschisă a iadului.
       Ea supravieţuieşte acestui chin fără să ofteze şi este premiată pentru durerile şi integritatea ei. Satana se oferă să-i îndeplinească Margaretei cea mai mare dorinţă. Ea alege să o elibereze pe o femeie pe care o întâlnise îm chin, în loc să ceară ceva pentru ea însăşi. Femeia îşi omorâse copilul nou-născut, îndesându-i o batistă pe gât, şi acum ea se trezeşte în fiecare dimineaţă cu aceeaşi batistă lângă ea. Cu toate voiam ca ea să se reunească cu Maestrul, ea, în schimb, cere ca cineva pe care de-abia o cunoscuse, să fie eliberată de chiul veşnic. Maestrul îi îndeplineşte dorinţa şi îi acordă şansa de a-i mai cere încă un lucru. Ea alege ca Maestrul să fie eliberat şi să trăiască în sărăcie şi iubire cu acesta. Nici Woland şi nici Yeshua (Dumnezeu) nu cred că acesta este un mod de viaţă pentru nişte persoane bune la suflet şi cuplul pleacă alături de Diavol, în vreme ce cupolele şi ferestrele ard la apusul soarelui în ziua de sâmbătă de dinaintea Învierii. Maestrului şi Margaretei le este lăsată ca dar pacea, pentru că nu îşi pierduseră credinţa, însă le este refuzată lumina, aşa că ei îşi vor petrece eternitatea într-un spaţiu plin de umbre, dar plăcut, asemănător Limbului din "Divina Comedie" de Dante Alighieri pentru că nu îşi strânseseră glorie în Rai, dar nu meritau pedeapsa în Iad.

Postări populare