Învăţământul românesc - două cuvinte care sunt sinonime cu "Mizeria totală"

       E o glumă.
       Sunt în clasa a XI-a, la filologie. N-am să vă spun nici liceul, şi nici oraşul. De atâţia ani de când tot învăţ şi învăţ, nu am pomenit an în care să mor mai mult de plictiseală. Sunt profesori buni, nu zic nu, însă 90 % dintre ei lasă de dorit. Şi programa...ce să mai zic? E super naşpa. Chestia e că se repetă la nesfârşit tot ceea ce studiasem deja. Nu are nimic. Aşa e programa.
       La Biologie studiem corpul uman, pe care îl studiasem şi în clasa a VII-a şi despre care mai ştiu ceva, că am fost şi la olimpiada pe judeţ. Nu mai e necesar să înveţi corpul uman într-a XI-a, din vreme ce l-ai făcut în ciclul gimnazial. Ar trebui să se studieze altceva. Despre studierea unei anumite părţi a corpului uman în tandem cu a altor animale, pentru a observa asemănările şi deosebirile, spre exemplu. Sau, nu ştiu, altceva. Nu are nimic. Aşa e programa.
       La ştiinţe. Asta e o varză totală. Ni se predă într-o oră şi din geografie, şi in matematică, chimie, fizică. E o aiureală completă. Ce rost are? Sunt lucruri făcute şi parafăcute. Ar trebui să studiem altceva. Nu are nimic. Aşa e programa.
       La istorie. Pe primul semestru am făcut despre poluare, despre sociologie, Primul Război Mondial. Pe al doilea semestru am făcut cel de-Al Doilea Război Mondial, cu toate regimurile totalitare, democratice, etc. Sunt lucruri pe care le-am făcut şi într-a X-a, şi într-a IX-a, şi într-a VIII-a, şi presimt că o să le facem şi într-a XII-a. Aiureală. Nu putem şi noi să învăţăm despre altceva? Să învăţ despre un faraon, despre un rege, despre Burebista? Nu am mai pomenit despre Burebista din clasa a V-a în niciun manual şi mi se pare aiurea ca despre el să nu aud nimic, el, cel care nu a avut nicio înfrângere, care i-a bătut pe celţi, pe greci, pe romani, de i-au luat toţi dracii, care a unit toate triburile dacice şi care a ars toate viile ca să nu se mai îmbete oştenii. Nu are nimic. Aşa e programa.
       La geografie facem politică, ecologie, că aşa e în programă. Aiurea. Eu ştiam că la geografie se face geografie. Colo un Univers, o galaxie, o planetă, o pulbere, un continent, ceva. Nu are nimic. Aşa e programa.
       La engleză se fac numai exerciţii. Nu de alta, dar gramatică am făcut mereu. Nu are nimic. Aşa e programa.
       La română am început cu popi, cu scrierile slavice, cu cronici. De parcă mă interesază pe mine ce a scris mitropolitul Miron Costin, care l-a şi trădat pe domnitor, şi care şi-a pierdut şi capul din cauza asta. Nici n-ar mai trebui să fie în cărţi pentru fapta pe care a făcut-o. Şi am făcut iarăşi paşoptismul, romantismul, clasicismul, junimismul, ca şi anul trecut. Nu are nimic. Aşa e programa.
       Fizică nu facem. Nu mă supăr pentru asta. Nu e nimic. Aşa e programa.
       Chimie nu facem. Nimănui nu-i doresc să facă chimia. E un coşmar. Nu e nimic. Aşa e programa.
Adăugaţi o legendă
       Matematică nu facem că aşa e programa. Să nu rămână domnii din Minister surprinşi când "vor afla că cei de la filo" nu ami şiu să calculeze. Eu pot să spun că în gimnaziu eram maestră în ale matematicii. Acum nu mai ştiu nimic. Nu are nimic. Aşa e programa.
       La T.I.C (Tehnologia Informaţiilor şi a Comunicaţiilor) stăm pe net, că suntem de la filo. Nu are nimic. Aşa e programa.
       La Educaţie Muzicală facem proiecte despre locuri de vizitat, despre artişti celebri, despre filme. Nu are nimic. Aşa e programa. 
       La Limba Latină. Asta nu prea se face şi nici nu se mai vorbeşte, aşa că ce rost mai are? Dar, dăm teză, totuşi. Nu are nimic. Aşa e programa.
       Gramatică nu se face. Totuşi, la admitere la facultate se dă grmatică. Nu are nimic. Aşa e programa.
       La Educaţie Fizică şi Sport. Se fac ore de gimnastică, de acrobaţie şi de altele. Nu am ce să reproşez. Numai că se cere prea mult şi de aceea mulţi îşi iau scutire pentru că nu pot da probele impuse de Minister. Nu are nimic. Aşa e programa.
       La Limba Franceză se face limba franceză. Cu toate că se mai recapitulează toate chestiile alea, cu toate chichiţele şi cu toate excepţiile de la regulă, nu am ce să reproşez pentru că este foarte greu. Şi la astea se mai adaugă şi ceva nou. Nu face nimic. Aşa e programa.
       Şi se mai întreabă profesorii de ce mai chiulim de la ore. Păi e evident de ce. Ce mi-e să dorm la şcoală, ce mi-e să dorm acasă pe perna mea? La şcoală e plictiseală. Mulţi ştiu chiar mai bine decât profesorii, alţii nu ştiu mai mult decât un copil de gărdiniţă. Unii nu ştiu să citească şi sunt în clasă de filologie. Cum să-i mai ceri ăluia să citească în engleză sau franceză? Şi se transferă o grămadă de la real la uman pentru că la uman cică e mai uşor. O fi. Dar nouă, celor care suntem la uman din clasa a IX-a, ni se cer proiecte şi eseuri şi alte bazaconii , pe când celor care se transferă (nu mă refer la cei din clasa mea) li se cere mult mai puţin pentru că au venit de la real. Şi chestia este că poate că tu eşti un copil de nota 10, dar nu ţi se pune 10, pe un eseu pentru că colegul X sau colega Y care a venit de la real a făcut un eseu, care poate, nu e mai bun ca al tău, dar pe care ia 10 pentru că, vezi Doamne, "nu are aceeaşi capacitate constructivă ca a ta". Sau că luaţi amândoi 10. Tu cu 8 pagini de proiect, să zicem şi el/ea cu 2. Nu îţi sar toate alea când ştii că tu ai făcut mult mai mult? Când ştii că tu meriţi, dacă ar fi să o iei după numărul de pagini, 4 de 10?
       Nu mă consider o copilă de nota 10. Nu m-am considerat niciodată. Dar vreau să cred despre mine că sunt în stare să fac un comentariu în care să mă exprim mai academic decât de obicei. Oi fi eu de la ţară, însă presupun că ştiu să vorbesc coerent. Dacă scriu un eseu pe calculator, cu note de subsol, cu citate extrase din cărţi, cu fonturi diferite, se crede imediat despre mine că am copiat de pe internet. Jur cu mâna pe inimă că nu am copiat "Criticismul Junimist" de pe calculator şi dacă mint să mă trăznească Dumnezeu aici. Recunosc însă, că m-am inspirat din "Critice" de Titu Maiorescu, care are şi o prefaţă la fiecare studiu critic, care explică acolo intenţia autoriului, semnificaţia şi altele, din manualul de română, din "Cartea Definitivă pentru Bacalaureat" pe anul 2009-2010, din "Eseul pentru Bacalaureat" pe anul 2010-2011, din ce ne-a predat diriga anul trecut. Nu am cum să elaborez un eseu atât de amplu fără a mă inspira de undeva, fără a avea ca punct de reper un plan. Am scris un eseu de 4 pagini, cu note de subsol, cu citate luate din Maiorescu, etc., pentru care am scris o zi întreagă. Şi mi se spune în faţă că am copiat după net. Şi i-am spus profei, care, din păcate, îmi e şi dirigă că ce şi de unde am luat. Şi a spus că trebuia să reformulez. Păi am reformulat, că nu am scris cuvânt cu cuvânt din carte, că cine ştie cine mai lua de-acolo şi copia? Şi am pus şi de la mine, şi din toate cărţile şi reformulat peste reformulat. Dar ce să fac dacă eu reformulez mai academic decât însuşi autorul textului? Şi i-am spus că o să-l fac din nou şi o să-l fac simplu. Nu m-a durut chestia asta. Am înţeles unde am greşit, că am pus un citat aiurea şi nu mai ştiu ce. Bun. Omul învaţă din greşeli. I-am spus să nu-mi pună notă, că o să-l aduc data viitoare. Cel mai mult m-a durut când am văzut că toate (nu o să le dau un nume anume) au început să mă întrebe ca nişte ţaţe bârfitoare, ca nişte cobe ce notă am luat. Au văzut că m-a atenţionat diriga, că am greşit, că am fost mai academică în eseul meu. Mă întrebau aşa cu un zâmbet ascuns după o mască de seriozitate: "Dar tu ce notă ai luat pe eseu?". Poate că ele au crezut că eu chiar am copiat de pe internet cuvânt cu cuvânt şi chiar au crezut că eu aveam să iau un 3 chiar atât de uşor. Nu, fetelor. Nu am mai luat o notă mai mică decât 8 de foarte multă vreme şi nu cred că o să vedeţi vreun 7 prea curând. Poate la vreo teză. Pot să încep şi eu să mă laud cu olimpiadele mele, cu premiile pe care le-am obţinut peste tot şi cu toate, însă nu vreau ca anumite persoane din clasa aceea, la care ţin foarte mult, să îmi reproşeze că sunt o egoistă şi o lăudăroasă, sau să se simtă naşpa pentru că este vorba de cineva din clasă de la mine şi că ele fac parte din aceeaşi clasă. Staţi liniştitem fetelor, şi voi, băieţilor, nu e vorba despre voi. Vă ştiţi voi.
Banii şi cărţile
       Şi mai sunt şi fondurile pe care statul le alocă celor cu merite, celor cu venit sub 150 de lei pe cap de locuitor, etc. Bursa de merit acum doi ani  (că acum un an nu s-a dat nimănui, sau s-o fi dat dar banii s-au rătăcit prin buzunarele unor şarlatani) se aloca copiilor cu media peste 9,50 şi se dădea o sumă de 30 de lei pe lună. Asta e bătaie de joc. Mai mult îi amăgeşti pe săracii copii. Acum au început din nou să se dea bursele, când copiii au început să scadă la învăţătură. Atunci când nu ţi se acordă bani pentru munca pe care o faci, nu are rost să o faci şi dacă nu ai nici satisfacţie. Eeeh, noi nu prea avem satisfacţie pentru şcoală şi cum nici bani nu avem, las-o să o mănânce câinii. Acum se acordă bursele (cică se acordă, că aşa se zvoneşte prin liceu) celor care a peste 9,80. Nu s-a acordat niciun ban şi numai dosarul costă vreo 100 de lei. Deci scuze. Vreţi olimpici însă care să trăiască numai cu aer. Nu prea merge aşa. Îţi cumperi guma de şters luna asta, ascuţitoarea luna următoare, un flec la pantof peste două luni, un pantof anul următor. Şi mai sunt şi banii de liceu, care cică se dau 180 de lei lunar. Vă spun că nu se dau. Luam 140 pe lună anul trecut, acum 120. De ce? La cine rămân banii? La stat? Păi dacă rămân din ei la stat de ce se mai spune 180/ lună? Nu se putea scrie acolo 180/lună din care 60 rămân la stat? Nu, tuşul costă. Se fură atât de mult în ţara asta că nici tuş la imprimantă nu mai avem. Chestia e că banii vin la 3-4 luni şi nu în fiecare lună. Deci eu trebuie să rabd de foame un anotimp ca să mă scald în bani dup-aia. Vă întrebaţi c esunt părinţii mei? Agricultori. Mda, nu se câştigă prea bine din asta. De ce nu se angajează. Păi se concediază atât de mulţi angajaţi calificaţi încât nici nu mai încearcă, pentru că ştiu că nu or să reuşească.






Întrebări pentru voi:
1. Vă simţiţi mulţumiţi de sistemul de învăţământ românesc? Dar de programă?
2. Ce aţi schimba în structura învăţământului românesc?
3. Dacă nu veţi intra la facultatea dorită la buget şi nu aveţi bani de taxă, ce veţi face?
4. Ce alte facultăţi, care există în străinătate, aţi dori să fie prezente şi la universităţile din ţară?
5. Ce ore aţi adăuga sau aţi scoate din programa liceală?
6. Alte idei? Vorbiţi liber.


ATENŢIE!!!
Pe acest blog pot posta comentarii doar cei care au un cont google. Dacă nu aveţi un cont google şi vreţi să postaţi aici, contactaţi-mă la adresele mele menţionate în josul paginii de blog şi le voi posta eu pentru dumneavoastră, precizând cine şi de pe ce site de socializare a postat.

Postări populare